-
1
La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot şi sare din locul ei.
-
2
Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
-
3
Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor, şi fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.
-
4
Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.
-
5
Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înţelegem.
-
6
El zice zăpezii: „Cazi pe pământ!” Zice acelaşi lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.
-
7
Pecetluieşte mâna tuturor oamenilor, pentru ca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.
-
8
Fiara sălbatică se trage într-o peşteră şi se culcă în vizuina ei.
-
9
Vijelia vine de la miazăzi, şi frigul din vânturile de la miazănoapte.
-
10
Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheaţa şi micşorează locul apelor mari.
-
11
Încarcă norii cu aburi şi-i risipeşte scânteietori;
-
12
mişcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa pământului locuit.
-
13
Îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pământul, sau ca un semn al dragostei Lui.
-
14
Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!
-
15
Ştii cum cârmuieşte Dumnezeu norii şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său?
-
16
Înţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvârşită?
-
17
Ştii pentru ce ţi se încălzesc veşmintele, când se odihneşte pământul de vântul de miazăzi?
-
18
Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
-
19
Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neştiutori ca să-I putem vorbi.
-
20
Cine-I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?
-
21
Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-l va curăţa;
-
22
de la miazănoapte ne vine aurora şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu!
-
23
Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frânge.
-
24
De aceea oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.”