Discriminarea creștinilor în Turcia, în timpul vizitei Papei
Papa Leon al XIV-lea a sosit joi în Turcia pentru o vizită apostolică de trei zile, prima călătorie papală în această țară de când Papa Francisc a călătorit acolo în 2014.
Vizita coincide cu cea de-a 1.700-a aniversare a Primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325 d.Hr., și are loc la câteva zile după publicarea unui raport detaliat care documentează dificultățile continue cu care se confruntă minoritatea creștină din Turcia.
Turcia găzduiește unele dintre cele mai vechi comunități creștine și a fost locul de desfășurare a mai multor evenimente consemnate în Noul Testament. Șapte dintre bisericile menționate în Cartea Apocalipsei se află în interiorul granițelor sale moderne.
Conciliul de la Niceea , ținut în ceea ce este acum orașul İznik, a produs versiunea originală a Crezului de la Niceea , o declarație centrală a credinței creștine care este încă recitată în bisericile din întreaga lume.
Statisticile oficiale turcești nu înregistrează afilierea religioasă, dar estimările plasează populația creștină actuală la aproximativ 257.000 de persoane – mai puțin de 0,3% din cei 85 de milioane de locuitori ai țării. În 1915, creștinii reprezentau aproximativ 20% din populația aceluiași teritoriu.
Un raport de 50 de pagini publicat pe 24 noiembrie de Centrul European pentru Drept și Justiție (ECLJ) afirmă că creștinii din Turcia continuă să se confrunte cu obstacole juridice, administrative și sociale.
Se afirmă că declinul comunității creștine din Turcia în ultimul secol „provine din genocide, pogromuri și politici statale sistematice care vizează crearea unei națiuni musulmane sunnite turce omogene din punct de vedere etnic și religios”.
Printre punctele cheie se numără cel puțin 12 atacuri fizice documentate asupra bisericilor din 2020, unele cu arme de foc sau explozibili, și expulzarea a zeci de pastori protestanți și lucrători caritabili străini pe presupuse motive de securitate națională, ceea ce echivalează cu „vizarea sistematică” a clerului străin.
Prezentarea negativă a creștinismului și a convertiților la creștini este frecventă în manuale și în mass-media, se arată în raport. „Discursul instigator la ură” împotriva creștinilor este „răspândit” în mass-media și în discursul public.
Raportul detaliază, de asemenea, confiscarea sau transferul dreptului de proprietate a peste 1.000 de proprietăți bisericești din 2002 și negarea continuă a personalității juridice multor asociații creștine, împiedicându-le să dețină proprietăți în nume propriu sau să deschidă biserici.
Seminarul Teologic Halki (Heybeliada) a fost închis din 1971, ceea ce limitează pregătirea clerului ortodox, notează raportul.
Citează declarația președintelui Recep Tayyip Erdoğan din 2019, făcută în prezența președintelui american de atunci, Donald Trump, conform căreia seminarul va fi redeschis. În ciuda acestui fapt, nu s-au luat măsuri pentru redeschiderea acestuia.
Raportul continuă spunând că UNESCO ar trebui să solicite o evaluare a stării siturilor de patrimoniu creștin din Turcia, inclusiv Hagia Sofia, Chora și mănăstirile siriace. Hagia Sofia a fost redenumită, în mod controversat, moschee în 2020 .
„ECLJ solicită Turciei să respecte și să protejeze cetățenii și rezidenții săi creștini, să își îndeplinească obligațiile asumate în temeiul Tratatului de la Lausanne, al Convenției europene a drepturilor omului și al Pactului internațional privind drepturile civile și politice și să garanteze o libertate reală de religie și credință pentru toți”, se arată în raport.
În timpul audienței sale săptămânale din 24 noiembrie, Papa Leon al XIV-lea le-a cerut catolicilor să-i însoțească călătoria cu rugăciune, descriind Turcia și Libanul drept „ținuturi bogate în istorie și spiritualitate”. Secretarul de Stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, a menționat că Turcia rămâne „leagănul creștinismului” și a subliniat importanța Crezului de la Niceea în definirea doctrinei creștine fundamentale.
Sursa: