Deputații francezi aprobă legea privind moartea asistată
Adunarea Națională a Franței a votat în favoarea instituirii dreptului la moarte asistată în condiții stricte, după ani de dezbateri și modificări aduse propunerilor.
Deputații au votat cu 291 de voturi pentru și 241 împotrivă în favoarea proiectului de lege, care fusese respins de trei ori de camera superioară a parlamentului, Senatul.
Prim-ministrul Sébastien Lecornu urmează să trimită anumite părți ale proiectului de lege la Consiliul Constituțional al Franței pentru examinare, înainte ca acesta să poată intra în vigoare.
Legea ar permite eutanasia asistată pentru adulții francezi care suferă de o boală „gravă și incurabilă”, care le pune viața în pericol și se află „în stadiu avansat sau terminal”. Boala ar trebui să le provoace suferințe fizice sau psihologice constante, insuportabile sau care nu răspund la tratament.
Pacientul ar trebui să-și „manifeste liber intenția” în fața unui medic, care ar lua apoi o decizie în urma unei consultări, în termen de 15 zile.
După două zile de reflecție, pacientul ar trebui să-și administreze singur o substanță letală. În cazul în care nu ar fi în măsură să facă acest lucru, procedura ar putea fi efectuată de un medic sau de o asistentă medicală.
Decizia pacientului de a continua procedura ar trebui verificată de medic în ziua respectivă.
Votul de miercuri înseamnă că Franța s-ar putea alătura altor câteva țări europene care au dezincriminat, într-o anumită formă, moartea asistată.
O dezbatere la fel de îndelungată are loc și în Regatul Unit. Un proiect de lege privind legalizarea morții asistate în Anglia și Țara Galilor a fost blocat la începutul acestui an și urmează să revină în Parlament în septembrie.
Olanda și Belgia au legalizat moartea asistată în 2002 pentru persoanele care suferă insuportabil din cauza unei boli incurabile, permițând ca aceasta să fie administrată de un medic.
Mai multe alte țări europene au adoptat de atunci legislație în acest sens, iar Elveția permite de mult timp sinuciderea asistată, cu condiția ca persoana care asistă să acționeze altruist.
În Franța, această chestiune a fost extrem de controversată din punct de vedere politic, stârnind opoziția Bisericii Catolice și a unei părți a corpului medical.
Deși a fost aprobată de patru ori în Adunarea Națională, camera superioară a parlamentului, Senatul, dominată de partidele de dreapta, l-a respins de trei ori.
Cu toate acestea, sondajele de opinie sugerează că o largă majoritate a populației franceze susține acordarea posibilității persoanelor cu boli în stadiu terminal de a alege între îngrijiri paliative și moartea asistată.
În ajunul votului, prim-ministrul francez a precizat clar că intenționează să supună unele dintre prevederile proiectului de lege Consiliului Constituțional – o autoritate formată din nouă membri care verifică dacă o lege respectă Constituția.
Președintele Emmanuel Macron susține de mult timp legislația privind sfârșitul vieții, dar decizia sa de a convoca alegeri anticipate în urmă cu doi ani a provocat o întârziere semnificativă a procesului.
Începând din 2024, prim-miniștrii Franței s-au arătat oarecum reticenți în a avansa proiectul de lege privind eutanazie, iar Lecornu este cunoscut pentru rezervele sale cu privire la prevederile acestuia.
Într-o declarație înaintea votului, biroul său a afirmat că, deși Camera Deputaților a dezbătut pe larg proiectul de lege, Senatul nu a permis o analiză care să răspundă „atât aspirațiilor susținătorilor săi, cât și preocupărilor celor îngrijorați de punerea sa în aplicare”.
Lecornu a solicitat Consiliului Constituțional să se concentreze asupra a trei aspecte ale legii:
- perioada de reflecție de două zile acordată pacienților pentru a-și confirma cererea odată ce aceasta a fost decisă de un medic, pe care oponenții o consideră prea scurtă
- capacitatea pacienților aflați sub protecție legală din cauza unei capacități de judecată afectate de a-și exprima consimțământul liber și informat
- rolul instituțiilor de sănătate și asistență socială în furnizarea serviciilor de moarte asistată, în condițiile în care rațiunea lor de a exista este aceea de a oferi îngrijiri paliative persoanelor aflate în stadiu terminal.
Sursa | BBC.com
Sursa: