De ce ar trebui să conteze procesul LGBT+ din Ungaria pentru creștini
Comisia Europeană a intentat procesul împotriva Ungariei după ce aceasta a adoptat un act care restricționa conținutul care prezintă sau promovează „identități de gen care nu corespund sexului atribuit la naștere, reatribuirii sexului sau homosexualității” pentru a proteja minorii și a asigura dezvoltarea lor mentală, fizică și intelectuală armonioasă. Curtea a considerat toate argumentele Comisiei întemeiate, ceea ce înseamnă că Ungaria trebuie acum, în esență, să abroge actul.
Motivele din spatele hotărârii judecătorești
Decizia nu a fost o surpriză, întrucât avizul avocatului general – o recomandare pe care Curtea o urmează adesea – a fost publicat în iunie anul trecut, trăgând concluzii similare cu cele ale hotărârii finale.
Comisia a susținut că Ungaria a încălcat mai multe directive care prevăd libertatea serviciilor în cadrul UE prin limitarea accesului minorilor la conținut LGBT+ în cadrul serviciilor media, reclamelor, educației și îngrijirii copiilor. Ungaria a susținut că educația și îngrijirea copiilor țin de competența statelor membre și nu a UE și că statele membre ar trebui să aibă o marjă de discreție pentru a interpreta protecția minorilor în conformitate cu tradițiile lor morale și sociale.
Curtea a constatat că legea a încălcat toate directivele, deoarece limitarea afișării stilurilor de viață LGBT+ limitează stimulentul de a produce sau vinde un astfel de conținut în Ungaria, ceea ce încalcă libera circulație a serviciilor pe piața UE. De asemenea, a susținut că legea este prea amplă și disproporționată în ceea ce privește protejarea minorilor, deoarece – așa cum a subliniat avocatul general – Ungaria nu a furnizat nicio dovadă empirică cu privire la motivul pentru care copiii ar fi prejudiciați de conținutul LGBT+.
Curtea a mai afirmat că conținutul LGBT+ din mass-media „nu împiedică în niciun fel părinții să își exercite responsabilitatea de educatori față de copiii lor” și nu reprezintă o amenințare bazată „exclusiv pe motivul că are ca element definitoriu promovarea sau reprezentarea” acestor stiluri de viață. Dimpotrivă, Curtea a statuat că limitarea acestui conținut îi alienează pe minorii și adolescenții „a căror identitate de gen sau orientare sexuală nu corespunde «normelor sociale tradiționale», aceste restricții provocând mai mult rău decât previn”.
Curtea a constatat, de asemenea, încălcări ale respectului pentru viața privată și de familie, libertatea de exprimare, nediscriminarea și demnitatea umană a persoanelor LGBT+.
Întrucât legea viza în mod specific conținutul despre persoanele LGBT+, le-a tratat viața diferit față de cea a persoanelor cisgender și heterosexuale, interzicând afișarea lor și stigmatizând acest grup, ceea ce echivalează cu o încălcare gravă a drepturilor omului în temeiul Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.
Avocatul general a declarat că, în cadrul procedurii, Ungaria nu a furnizat niciun argument științific cu privire la motivul pentru care conținutul LGBT+ ar putea fi dăunător copiilor și, prin urmare, limitarea acestor drepturi nu a fost justificată de necesitate.
Curtea a mers chiar mai departe, afirmând că o distincție a conținutului pe baza genului sau a orientării sexuale nu poate fi deloc adecvată pentru protejarea copiilor, deoarece o astfel de măsură încalcă esența nediscriminării împotriva persoanelor LGBT+. Prin urmare, în opinia Curții, Ungaria nu ar fi putut câștiga această dezbatere prin niciun argument.
În plus, s-a constatat și o încălcare a GDPR, deoarece legea a pus la dispoziția rudelor și profesorilor victimelor datele cu caracter personal ale pedofililor condamnați, fără garanții suficient de precise.
Ceva mai mult este în acest caz
Comisia a invocat, pentru prima dată în istorie, o încălcare de sine stătătoare și independentă a articolului 2 din TUE, care enumeră valorile fundamentale ale Uniunii Europene.
Comisia a afirmat că Ungaria a comis un atac sistemic și direct asupra valorilor demnității umane, egalității și respectului pentru drepturile omului, inclusiv asupra drepturilor persoanelor aparținând minorităților – valori comune statelor membre într-o societate în care predomină pluralismul, nediscriminarea și toleranța.
Ungaria a susținut că aceste valori sunt de natură politică, iar procedura articolului 7 este o modalitate adecvată de a le aplica; prin urmare, Curtea nu are autoritatea de a decide. Cu toate acestea, Curtea a afirmat că valorile articolului 2 din TUE nu sunt doar politice, ci și de natură juridică, deoarece încrederea reciprocă dintre statele membre în implementarea dreptului UE nu poate fi menținută fără valori executorii din punct de vedere juridic. Le-a reamintit că aceste valori sunt, de asemenea, condiții prealabile pentru aderarea la UE, așadar trebuie să fie susținute și promovate de statele membre chiar și după aderare, stabilind un principiu general de neregresie.
Avocatul general a opinat că, prin aderarea la UE, statele membre au aderat în mod liber și voluntar „la alegerea constituțională a unei societăți bune, așa cum este exprimată la articolul 2 din TUE”. Ea a continuat spunând că „Curtea de Justiție este o instanță constituțională”, iar apărarea acestor valori „nu este alegerea sa politică, ci sarcina sa constituțională”.
În cazul specific, Curtea a statuat că legea stigmatizează persoanele, „instaurând, menținând sau consolidând «invizibilitatea» socială a unor membri ai societății (…), având ca rezultat faptul că este contrară însăși identității Uniunii ca ordine juridică comună”.
O oportunitate ratată pentru creștini?
În opinia mea, legislația maghiară inițială a fost o sabie cu două tăișuri încă de la început. Din opinia și hotărârea judecătorească reiese că guvernul Ungariei nu a putut (sau nu a vrut) să își susțină poziția cu privire la nocivitatea conținutului LGBT pentru dezvoltarea copiilor, oferind Curții un avantaj prin refuzul de a-i impune sarcina probei.
În plus, adoptarea acestor măsuri de protecție a copilului ca anexă la un proiect de lege împotriva pedofiliei a provocat reacții morale negative chiar și în rândul unor creștini, iar Curtea a reamintit acest lucru de nenumărate ori. Proiectul de lege – care inițial viza o mai bună transparență în ceea ce privește abuzurile de copii condamnate – a fost modificat în etapele avansate ale dezbaterii pentru a include restricțiile privind conținutul LGBT+.
În apropierea alegerilor din 2022, un slogan principal al campaniei lui Orbán a devenit „lăsați-ne copiii în pace”, confundând implicit abuzul asupra copiilor și comunitatea LGBT+ cu amenințări similare la adresa societății. Și, pe măsură ce protecția copilului a devenit o temă politică, argumente substanțiale au fost omise din întreaga dezbatere.
Însă, în ciuda retoricii populiste și a slabei dovezi empirice, conținutul legii în sine a fost o încercare de a limita agenda LGBT+ aflată în desfășurare în școli – ceea ce, fără îndoială, nu este o chestiune de fapte, ci o normalizare deliberată a stilurilor de viață homosexuale și transgender în rândul minorilor.
Spre deosebire de Ungaria, unde un astfel de conținut nu era încă prea răspândit, Curtea de Justiție a UE a considerat în mod explicit o astfel de educație ca fiind pozitivă pentru copii. De asemenea, nu este clar dacă vreo dovadă rațională ar fi condus Curtea la o concluzie diferită într-un astfel de litigiu bazat pe valori.
Prin abrogarea efectivă a legii respective, pornind de pe o poziție atât de fermă, se arată că instituțiile europene consideră conținutul care prezintă stiluri de viață LGBT+ ca fiind inseparabil de demnitatea acestor persoane și că o opinie morală diferită este în prezent în afara marjei de toleranță din sistemul juridic al UE. Instituțiile UE nu numai că au declarat educația LGBT+ ca fiind ceva pozitiv, dar le-au ridicat libertatea la nivelul unor valori fundamentale.
Acest lucru contrastează puternic cu viziunea creștină, care se opune stilului de viață homosexual și sfidării identității de gen la naștere pe baza principiilor biblice, dar respinge ura și discriminarea împotriva acestor persoane. Decizia nu numai că poate cauza daune practice copiilor expuși la un astfel de conținut fără consimțământul părinților, dar poate și zdruncina încrederea în valorile noastre comune și legătura dintre mulți creștini din Uniunea Europeană.
Prin urmare, un apel la schimbare dintr-o perspectivă creștină este clar: trebuie propus un concept alternativ al valorilor și identității europene, iar pozițiile noastre trebuie exprimate mai sincer și mai clar. Căci mare este prăbușirea unei case construite pe nisip.
Illés Katona este student la drept catolic la Universitatea ELTE din Budapesta. Principalele sale cercetări se referă la etica și reglementarea inteligenței artificiale, în special controlul uman în procesul decizional. De asemenea, publică și predă lucrări în domeniile politicilor publice, drepturilor omului și dreptului UE și este activ într-o serie de proiecte civile și de tineret.
Sursa: